Diga My HOBBY
English version
digamyhobbyen.weebly.com
digamyhobbyen.weebly.com
Altfel de introducere
Prima dată când am văzut acest telefon mi s-a părut cel mai urât telefon. Totuşi, după ce l-am desfăcut mi s-a părut o adevărat bijuterie tehnică. PCB-ul, aranjarea integratelor, concepţia schemei. Nici pe departe nu te-ai fi gândit privindu-l doar cum arată din exterior.
O schemă accesibilă amatorilor. Se puneau bazele comunicaţiei GSM 2G. Un protocol, care aşa cum veţi observa, nu are deosebiri esenţiale faţă de noile protocoale 3G,4G.
Trecerea de la sistemul nordic de comunicaţie, NMT, adică 1G, la 2G a fost într-adevăr un pas mare. La 1G vocea era modulaţia purtătoarei în FM.
Prima dată când am văzut acest telefon mi s-a părut cel mai urât telefon. Totuşi, după ce l-am desfăcut mi s-a părut o adevărat bijuterie tehnică. PCB-ul, aranjarea integratelor, concepţia schemei. Nici pe departe nu te-ai fi gândit privindu-l doar cum arată din exterior.
O schemă accesibilă amatorilor. Se puneau bazele comunicaţiei GSM 2G. Un protocol, care aşa cum veţi observa, nu are deosebiri esenţiale faţă de noile protocoale 3G,4G.
Trecerea de la sistemul nordic de comunicaţie, NMT, adică 1G, la 2G a fost într-adevăr un pas mare. La 1G vocea era modulaţia purtătoarei în FM.
Ca mod de scriere va fi un singur fişier .doc pentru a fi mai uşor de gestionat. Va fi “salvat ca” fişier .html pentru a fi accesibil pe NET. Imaginile vor fi în mare parte personale sau din datasheet-uri. Nu voi păstra rigurozitatea de a nota figurile şi a face referinţă la notaţie, de altfel vor fi neglijate alte norme ale unei lucrări scrise pentru o mai mai mare “fluiditate” a prezentării.
Astfel puteţi da un simplu “save page as” sau “save for offline reaading” pentru a salva întreg conţinutul.
Mulţi ne amintim schemele din revista Tehuim...
Avea o rubrică destinată radioamatorilor. În banda 144MHz lucrau radioamatorii experimentaţi. În 446MHz PMR apăreau scheme în reviste străine. În 1.2GHz s-au “ridicat” timid cei 'din Tehnium' folosind dubloare şi triplare de frecvenţă pe ieşire. Da, ştiu, apar montaje şi în banda X acolo. Dar cu diode dedicate. O tehnică veche de altfel când astăzi vorbim de tranzistori cu frecvenţa de tăiere de 10GHz.
Reticenţa pasionaţilor din ţară de a lucra cu tehnica frecvenţelor peste 1GHz n-o înţeleg. Şi n-o împărtăşesc.
Aveam cursul "Tehnica frecventelor ultrainalte”, iar eu, pentru că eram departe de un student model, răsfoiam revistele de profil ale profului în timpul cursului. Ce noutăţi mai sunt. La sfârşit puneam întrebări. Dar nu din curs, din reviste....Cartea lui G. Rulea, sau Gerulea cum îi spuneam noi, câte formule ….
La Electrodinamica, ale întrebări....
Astfel puteţi da un simplu “save page as” sau “save for offline reaading” pentru a salva întreg conţinutul.
Mulţi ne amintim schemele din revista Tehuim...
Avea o rubrică destinată radioamatorilor. În banda 144MHz lucrau radioamatorii experimentaţi. În 446MHz PMR apăreau scheme în reviste străine. În 1.2GHz s-au “ridicat” timid cei 'din Tehnium' folosind dubloare şi triplare de frecvenţă pe ieşire. Da, ştiu, apar montaje şi în banda X acolo. Dar cu diode dedicate. O tehnică veche de altfel când astăzi vorbim de tranzistori cu frecvenţa de tăiere de 10GHz.
Reticenţa pasionaţilor din ţară de a lucra cu tehnica frecvenţelor peste 1GHz n-o înţeleg. Şi n-o împărtăşesc.
Aveam cursul "Tehnica frecventelor ultrainalte”, iar eu, pentru că eram departe de un student model, răsfoiam revistele de profil ale profului în timpul cursului. Ce noutăţi mai sunt. La sfârşit puneam întrebări. Dar nu din curs, din reviste....Cartea lui G. Rulea, sau Gerulea cum îi spuneam noi, câte formule ….
La Electrodinamica, ale întrebări....
Ce păţesc eu cu acest telefon ? ”Ascunde-l, că ne facem de râs !”
Am putea începe de la Marconi prezentarea recepţiei. Ba chiar mai mult, de la paratrăsnet, misteriosul bat' care atrage fulgerele. Cum au reprodus acest fenomen prin mici scântei în emiţătorul spark-gap.
Banda de trecere, banda de stopare, de la receptorul cu detecţie directă, la receptorul superheterodina sunt noţiuni considerate cunscutre şi nu vor fi reluate.
Rezolvarea sistemelor de ecuaţii intregro-diferentrale pentru analiza circuitelor se vor considera iarăşi un lucru cunoscut.
Comutaţia tranzistorului, timpul cât electronii difuzează în bază pentru a crea condiţiile de potenţial necesare iarăşi se considera cunoscute.
Hobby ? Vom observa ca activitatea de hobby este foarte importantă în 'rutina zilnica'.
Sunt persoane care colecţionează fluturi, timbre, sau chiar monezi vechi. De ce nu ar avea loc şi pasiunea noastră?
Am încercat să “îmbrac” prezentarea într-o astfel de “haină” pentru a nu fi plictisitoare şi a atrage cititorul. NU uitaţi: la sfârşit avem şi bancuri. Multe şi bune !
Am putea începe de la Marconi prezentarea recepţiei. Ba chiar mai mult, de la paratrăsnet, misteriosul bat' care atrage fulgerele. Cum au reprodus acest fenomen prin mici scântei în emiţătorul spark-gap.
Banda de trecere, banda de stopare, de la receptorul cu detecţie directă, la receptorul superheterodina sunt noţiuni considerate cunscutre şi nu vor fi reluate.
Rezolvarea sistemelor de ecuaţii intregro-diferentrale pentru analiza circuitelor se vor considera iarăşi un lucru cunoscut.
Comutaţia tranzistorului, timpul cât electronii difuzează în bază pentru a crea condiţiile de potenţial necesare iarăşi se considera cunoscute.
Hobby ? Vom observa ca activitatea de hobby este foarte importantă în 'rutina zilnica'.
Sunt persoane care colecţionează fluturi, timbre, sau chiar monezi vechi. De ce nu ar avea loc şi pasiunea noastră?
Am încercat să “îmbrac” prezentarea într-o astfel de “haină” pentru a nu fi plictisitoare şi a atrage cititorul. NU uitaţi: la sfârşit avem şi bancuri. Multe şi bune !
================================================================================================
Scurtă descriere
=================================================================================================
Si o imagine a telefonului si conectorul cu numerotarea pinilor:
Scurtă descriere
=================================================================================================
Si o imagine a telefonului si conectorul cu numerotarea pinilor:
Emisia şi recepţia se realizează pe frecvenţe diferite. Mai multe canale de emisie şi mai multe canale de recepţie în jurul valorii 900MHz. Numim acest lucru FDMA. Canalele de emisie şi recepţie sunt perechi. Adică se atribuie un singur canal (canal 1= canal 1 emisie şi canal 1 recepţie).
Apoi, pe acest canal timpul alocat fiecărui telefon este împărţit. Numim acest lucru TDMA. De începutul secvenţei TDMA fiecare telefon îşi aştepta propriul lui pachet de date, în genul reţelelor de calculatoare.
Iar la emisie fiecare telefon trebuie să îşi pună datele exact în slotul din cadrul TDMA repartizat lui.
Pentru că distanţa dintre telefon şi releul de telecomunicaţii (staţia de bază sau BTS) poate varia, undele electromagnetice pierd timp semnificativ în aer pe aceste distanţe scurte şi nu mai intra în slotul de timp corespunzător din TDMA.
Pentru a compensa acesta pierdere de timp datorită distanţei telefon - BTS, telefonul trebuie să trimită datele în avans. Numim această perioadă time-advane sau TA. Distanţa dintre telefon şi BTS este limitat de time-advance. Fiecare unitate a lui TA reprezintă aprox. 500m distanta.
În acest caz este de aşteptat ca şi puterea de emisie să fie controlată. Aceasta deoarece la recepţie circuitul de control automat al amplificării pentru semnalul radio recepţionat nu poate urmări variaţii rapide de putere din cadrul TDMA. (ex: un telefon foarte apropiat de BTS poate “îneca” recepţia unuia foarte îndepărtat)
Toate aceste procese fiind dictate de BTS şi controlată de un DSP GSM după un protocol standard.
Este de aşteptat ca atunci când telefonul poreşte şi nu are repartizat un canal de comunicaţie se pune pe un canal de bază (o frecvenţă “de bază”), BCCH, transmite “că este prezent” şi aştepta să i se atribuie un canal.
Şi dacă este defect şi încurca comunicaţia celorlalte ? I se transmite să oprească emisia.
Toate aceste lucruri vor rămâne în acest stadiu la acest punct, dar vor fi detaliată în ce urmează.
Pentru a clarifica oarecum, voi prezenta imaginea cu NET Monitor de la Siemens. Pentru acesta acesta a fost nevoie de un telefon Siemens S45 care are această opţiune de service deja instalată. Am testat cu mai multe cartele SIM şi merge doar cu SIM Orange. Pentru a intra în NET Monitor se apasă tasta “Meniu” apoi tasta “*”:
Este telefon generaţie veche, dar există şi funcţii pentru Android de aflare a acestor parametrii.
Prima linie indica CH077 RX-83...... asta însemna că se afla pe canalul 77 şi recepţionează un semnal de calitatea -83dBm
Următoarele linii identificarea celulei, ce include codurile de zona, următoarele celule care vor fi selectate şi criteriile de selecţie (în principiu după nivelul semnalului recepţionat)
TXPWR33 RXAM-109 puterea maximă 33dBm cu care are “permisiunea” să emită, şi nivel nivelul minim de semnal sub car nu poate recepţiona, -109dBm.
Folosim scara logaritmică, dBm, deoarece diferenţa între nivelul la antena la emisie şi la recepţie este atât de mare încât nu poate fi “simţit” la fel de bine în reprezentări de genul W, mW, uW, nW, pW.
============================================================
Scurtă descriere partea digitală
============================================================
Imaginea a părţii digitale, ce va fi comentata:
Apoi, pe acest canal timpul alocat fiecărui telefon este împărţit. Numim acest lucru TDMA. De începutul secvenţei TDMA fiecare telefon îşi aştepta propriul lui pachet de date, în genul reţelelor de calculatoare.
Iar la emisie fiecare telefon trebuie să îşi pună datele exact în slotul din cadrul TDMA repartizat lui.
Pentru că distanţa dintre telefon şi releul de telecomunicaţii (staţia de bază sau BTS) poate varia, undele electromagnetice pierd timp semnificativ în aer pe aceste distanţe scurte şi nu mai intra în slotul de timp corespunzător din TDMA.
Pentru a compensa acesta pierdere de timp datorită distanţei telefon - BTS, telefonul trebuie să trimită datele în avans. Numim această perioadă time-advane sau TA. Distanţa dintre telefon şi BTS este limitat de time-advance. Fiecare unitate a lui TA reprezintă aprox. 500m distanta.
În acest caz este de aşteptat ca şi puterea de emisie să fie controlată. Aceasta deoarece la recepţie circuitul de control automat al amplificării pentru semnalul radio recepţionat nu poate urmări variaţii rapide de putere din cadrul TDMA. (ex: un telefon foarte apropiat de BTS poate “îneca” recepţia unuia foarte îndepărtat)
Toate aceste procese fiind dictate de BTS şi controlată de un DSP GSM după un protocol standard.
Este de aşteptat ca atunci când telefonul poreşte şi nu are repartizat un canal de comunicaţie se pune pe un canal de bază (o frecvenţă “de bază”), BCCH, transmite “că este prezent” şi aştepta să i se atribuie un canal.
Şi dacă este defect şi încurca comunicaţia celorlalte ? I se transmite să oprească emisia.
Toate aceste lucruri vor rămâne în acest stadiu la acest punct, dar vor fi detaliată în ce urmează.
Pentru a clarifica oarecum, voi prezenta imaginea cu NET Monitor de la Siemens. Pentru acesta acesta a fost nevoie de un telefon Siemens S45 care are această opţiune de service deja instalată. Am testat cu mai multe cartele SIM şi merge doar cu SIM Orange. Pentru a intra în NET Monitor se apasă tasta “Meniu” apoi tasta “*”:
Este telefon generaţie veche, dar există şi funcţii pentru Android de aflare a acestor parametrii.
Prima linie indica CH077 RX-83...... asta însemna că se afla pe canalul 77 şi recepţionează un semnal de calitatea -83dBm
Următoarele linii identificarea celulei, ce include codurile de zona, următoarele celule care vor fi selectate şi criteriile de selecţie (în principiu după nivelul semnalului recepţionat)
TXPWR33 RXAM-109 puterea maximă 33dBm cu care are “permisiunea” să emită, şi nivel nivelul minim de semnal sub car nu poate recepţiona, -109dBm.
Folosim scara logaritmică, dBm, deoarece diferenţa între nivelul la antena la emisie şi la recepţie este atât de mare încât nu poate fi “simţit” la fel de bine în reprezentări de genul W, mW, uW, nW, pW.
============================================================
Scurtă descriere partea digitală
============================================================
Imaginea a părţii digitale, ce va fi comentata:
IV. Microcontrollerul, P90CL301 pe 16 biti. Este compatibil la instructiuni cu procesorul 68000. 27MHz clock.
I. Memoria Flash AM20LV400 produsa de Atmel. 4MB
Sub el cu 2x4 pini este memoria EEPROM 25C166. Multe din softurile pentru Diga rescriu acceasta memorie.
II. Memoria RAM produsa de NEC, uPD43256 notat pe intagrat PD43256. 256Kb sau 32kB. Doua astfel de integrate sunt folosite.
III. TDA8005H este cititorul de SIM si controller tastatura.
V. DSP GSM PCF5083
VI. Codec audio
============================================================
Partea radio
============================================================
Partea radio cu finalul de emisie:
I. Memoria Flash AM20LV400 produsa de Atmel. 4MB
Sub el cu 2x4 pini este memoria EEPROM 25C166. Multe din softurile pentru Diga rescriu acceasta memorie.
II. Memoria RAM produsa de NEC, uPD43256 notat pe intagrat PD43256. 256Kb sau 32kB. Doua astfel de integrate sunt folosite.
III. TDA8005H este cititorul de SIM si controller tastatura.
V. DSP GSM PCF5083
VI. Codec audio
============================================================
Partea radio
============================================================
Partea radio cu finalul de emisie:
Avem VCO emisie, VCO receptie, final emisiei RF (PF01411), care vor fi detaliate.
Partea cu transceiverul si intermediara rado:
Partea cu transceiverul si intermediara rado:
============================================================
Pe interfaţa
===========================================================
Din ce în ce mai des se foloseşte interfaţa seriala a telefoanelor. Putem scrie firmware-ul prin acea interfaţă. Tot mai modern este să se folosească în acest fel.Chiar şi ECU-urile auto au opţiuni de programare prin CAN.
Oricât de modern şi de elegant ar fi, totuşi din practica am observat că nu este utilă o astfel de folosire.
Astfel, micro controllerul de pe placă are un algoritm prin care citeşte "ce i se dă" serial şi îşi scrie singur memoria program. Altfel spus, avem un bootloder - un program de bază care nu poate fi scris decât cu un programator specific.
Foarte mulţi vorbesc de resoftare sau flash-uire. Totuşi are un mare inconvenient. Dacă în timpul resoftarii prin interfaţa seriala calculatorul se blochează, telefonul nu mai poate fi repornit. De accea este neportivit pentru dezvoltarea de programe.
În continuare vor fi postate unele astfel de programe pentru interfaţa seriala, precum şi configuraţia pinilor interfeţei. Programele nu au fost folosite, nu pot să asigur că ele funcţionează sau orice altceva legat de ele.
Acumulatorul de 4x1.2V poate fi înlocuit cu o sursă cu stabilizator 7805. Telefonul poate fi, de altfel, alimentat direct din USB sau din Pickit. În principiu 3 pini de la acumulator la telefon sunt de interes: +,- şi un al treilea pin ce are un rezistor la masă. Valoare acestui rezistor de ordinul KOhm este măsurată şi ea "arată" tipul acumulatorului. Acumulatorii de diferite tipuri au regim de încărcare diferit.
Pe foarte multe site-uri apar coduri pentru aceste telefon(nu sunt de interes):
IMEI *#06#
Connect Time *#2558*#
(No) Blocking List *#3333*
Init, Flags, Sim Lock *#3377*#
Resets the (No) Blocking List *#3353*#
Displays the Security Code *#7489*#
În continuare vor fi postate fotografiile cu telefonul desfăcut, cu încărcătorul şi altele care nu mai au nevoie de comentariu. Încărcătorul, după cum se observă are redresare (patru diode), dar nu are filtrare (condensator electrolitic). Cu alte cuvinte procesul chimic de încărcare are loc mai eficient dacă se desfăşoară în pulsuri (curent continuu pulsatoriu, ca la încărcătoare vechi de Nokia).
Configuraţia pinilor:
1 GROUND
2 GROUND
3 HANDS FREE ON/OFF
4 MUTE
5 TX
6 RX
7 RTS
8 REPROGRAMMING
9 ON HOOK CHARGER (APPROX 13V? TO 14V)
10 AUX MIC
11 AUX SPEAKER
12 GROUND
13 +VCC for Car Charger
14 +VCC for Car Charger
Pe PCB, cu mufa în jos pinii sunt în ordine de la stânga la dreapta: 1,2,3,4,....Pinii 1 şi 2 se identifica uşor deoarece sunt ambii GND.
Încă un amănunt pentru instalarea cablurilor seriale - majoritatea cablurilor serial (includ USB) care se găsesc prin târguri au drivere pentru variante mai vechi de Windows.
Pentru instalare trebuie R-Click pe programul executabil de instalare -> Properties -> Tab-ul Compatibility -> Run this program în compatibility mode for: -> Windows..... De obicei programele sunt COM1 sau LPT1. Se poate folosi softuri de monitorizare a portului serial. Alte softuri gen "Virtual serial" pot crea perechi de porturi seriale în modul virtual. HyperTerminal, care la Windows 7 trebuie instalat. De obicei comunicaţiile sunt 9600N1.
În principiu majoritatea softurilor de acest gen sunt pentru citirea memoriei 24C166 (nu includ aici reprogramarea, flashing). Un integrat cu 2x4 pini, care mai simplu poate fi dezlipit de pe placă şi citit sau scris.
Schiţă cu mufa este de pe:
http://www.herwell-asia.com/mob%20phone%20conn/Philips%20Spark%20DIGA%20ISIS%20TWIST.jpg
=============================================================
PICKit2, citire magistrală, integrat PLL
===========================================================
În locul bateriei de acumulatori s-a conectat Vcc şi GND de la Pickit2. Butonul de pornire al telefonului (NO key) are un strap de fludor (este în permanentă apăsat). Iniţial telefonul porneşte, apoi tastatura devine blocată şi rămâne pornit. Tensiunea de alimentare este setată la + 5V.
În imaginile care urmează este arata montajul. Două fire de alimentare + şi GND, roşu respectiv negru groase. Iniţial au fost identificate Clock(albastru), Dată(roşu subţire) şi Enable negat(alb) urmărind pinii integratului PLL UMA1021 (de aici se poate observa uşor pe PCB că magistrala Data şi Clock este aceeaşi şi pentru integratul SA1638BE (aceleaşi fire)).
Trebuie avută grijă ca vârful letconului să nu fi încărcat de fludor la lipire. În imaginile ataşate avem montajul. LCD-ul are mai multe linii "căzute" dar se poate citi totuşi ce este afişat. În imaginea marita se observă modul de lipire - pe un condensator SMD (Data şi Clock au condensatori ceramici la masă) se lipeşte un fire foarte subţire, preferabil liţa sau un fir dintr-un cablu multifilar.
Softul folosit este Pickit v2.61 din care se va folosi analizorul logic. Pickit conţine un PIC18F USB (PIC18F2550) cu un cuarţ de 20MHz. Astfel avem 5MInstructiuni/secundă. Imaginile obţinute nu arata clar Data şi Clock-ul. De aceea o a treia legătură a fost realizată. Pinul Enable negat. Acesta apare clar pe analizorul logic. Avem patru "cuvinte" care se dau separat pentru configurarea lui UMA1021. Acest lucru se observa prin cele patru "căderi în 0-logic" ale lui Enable negat.
Atunci când se schimbă doar frecvenţa setată, aveam un singur "cuvânt" de configurare, adică o singură "cădere în 0-logic".
Numărând diviziunile reise că Enable negat (not E) este activ timp de 21.25uS. Raportat la numărul de biţi care trebuie trimis serial, fiecare bit ar trebui să dureze 1.25uS. Totuşi cea mai mică diviziune este de 2.5uS, iar "fereastra" este până la 1MHz aşa cum se observă în imagine. Cel mai probabil, analizorul logic nu poate "să prindă" şenalul care este mai rapid decât este el capabil să înregistreze.
Se observă, de altfel, că magistrala este folosită şi înainte că integratul PLL (UMA1021) să primească "Enable".
Pe interfaţa
===========================================================
Din ce în ce mai des se foloseşte interfaţa seriala a telefoanelor. Putem scrie firmware-ul prin acea interfaţă. Tot mai modern este să se folosească în acest fel.Chiar şi ECU-urile auto au opţiuni de programare prin CAN.
Oricât de modern şi de elegant ar fi, totuşi din practica am observat că nu este utilă o astfel de folosire.
Astfel, micro controllerul de pe placă are un algoritm prin care citeşte "ce i se dă" serial şi îşi scrie singur memoria program. Altfel spus, avem un bootloder - un program de bază care nu poate fi scris decât cu un programator specific.
Foarte mulţi vorbesc de resoftare sau flash-uire. Totuşi are un mare inconvenient. Dacă în timpul resoftarii prin interfaţa seriala calculatorul se blochează, telefonul nu mai poate fi repornit. De accea este neportivit pentru dezvoltarea de programe.
În continuare vor fi postate unele astfel de programe pentru interfaţa seriala, precum şi configuraţia pinilor interfeţei. Programele nu au fost folosite, nu pot să asigur că ele funcţionează sau orice altceva legat de ele.
Acumulatorul de 4x1.2V poate fi înlocuit cu o sursă cu stabilizator 7805. Telefonul poate fi, de altfel, alimentat direct din USB sau din Pickit. În principiu 3 pini de la acumulator la telefon sunt de interes: +,- şi un al treilea pin ce are un rezistor la masă. Valoare acestui rezistor de ordinul KOhm este măsurată şi ea "arată" tipul acumulatorului. Acumulatorii de diferite tipuri au regim de încărcare diferit.
Pe foarte multe site-uri apar coduri pentru aceste telefon(nu sunt de interes):
IMEI *#06#
Connect Time *#2558*#
(No) Blocking List *#3333*
Init, Flags, Sim Lock *#3377*#
Resets the (No) Blocking List *#3353*#
Displays the Security Code *#7489*#
În continuare vor fi postate fotografiile cu telefonul desfăcut, cu încărcătorul şi altele care nu mai au nevoie de comentariu. Încărcătorul, după cum se observă are redresare (patru diode), dar nu are filtrare (condensator electrolitic). Cu alte cuvinte procesul chimic de încărcare are loc mai eficient dacă se desfăşoară în pulsuri (curent continuu pulsatoriu, ca la încărcătoare vechi de Nokia).
Configuraţia pinilor:
1 GROUND
2 GROUND
3 HANDS FREE ON/OFF
4 MUTE
5 TX
6 RX
7 RTS
8 REPROGRAMMING
9 ON HOOK CHARGER (APPROX 13V? TO 14V)
10 AUX MIC
11 AUX SPEAKER
12 GROUND
13 +VCC for Car Charger
14 +VCC for Car Charger
Pe PCB, cu mufa în jos pinii sunt în ordine de la stânga la dreapta: 1,2,3,4,....Pinii 1 şi 2 se identifica uşor deoarece sunt ambii GND.
Încă un amănunt pentru instalarea cablurilor seriale - majoritatea cablurilor serial (includ USB) care se găsesc prin târguri au drivere pentru variante mai vechi de Windows.
Pentru instalare trebuie R-Click pe programul executabil de instalare -> Properties -> Tab-ul Compatibility -> Run this program în compatibility mode for: -> Windows..... De obicei programele sunt COM1 sau LPT1. Se poate folosi softuri de monitorizare a portului serial. Alte softuri gen "Virtual serial" pot crea perechi de porturi seriale în modul virtual. HyperTerminal, care la Windows 7 trebuie instalat. De obicei comunicaţiile sunt 9600N1.
În principiu majoritatea softurilor de acest gen sunt pentru citirea memoriei 24C166 (nu includ aici reprogramarea, flashing). Un integrat cu 2x4 pini, care mai simplu poate fi dezlipit de pe placă şi citit sau scris.
Schiţă cu mufa este de pe:
http://www.herwell-asia.com/mob%20phone%20conn/Philips%20Spark%20DIGA%20ISIS%20TWIST.jpg
=============================================================
PICKit2, citire magistrală, integrat PLL
===========================================================
În locul bateriei de acumulatori s-a conectat Vcc şi GND de la Pickit2. Butonul de pornire al telefonului (NO key) are un strap de fludor (este în permanentă apăsat). Iniţial telefonul porneşte, apoi tastatura devine blocată şi rămâne pornit. Tensiunea de alimentare este setată la + 5V.
În imaginile care urmează este arata montajul. Două fire de alimentare + şi GND, roşu respectiv negru groase. Iniţial au fost identificate Clock(albastru), Dată(roşu subţire) şi Enable negat(alb) urmărind pinii integratului PLL UMA1021 (de aici se poate observa uşor pe PCB că magistrala Data şi Clock este aceeaşi şi pentru integratul SA1638BE (aceleaşi fire)).
Trebuie avută grijă ca vârful letconului să nu fi încărcat de fludor la lipire. În imaginile ataşate avem montajul. LCD-ul are mai multe linii "căzute" dar se poate citi totuşi ce este afişat. În imaginea marita se observă modul de lipire - pe un condensator SMD (Data şi Clock au condensatori ceramici la masă) se lipeşte un fire foarte subţire, preferabil liţa sau un fir dintr-un cablu multifilar.
Softul folosit este Pickit v2.61 din care se va folosi analizorul logic. Pickit conţine un PIC18F USB (PIC18F2550) cu un cuarţ de 20MHz. Astfel avem 5MInstructiuni/secundă. Imaginile obţinute nu arata clar Data şi Clock-ul. De aceea o a treia legătură a fost realizată. Pinul Enable negat. Acesta apare clar pe analizorul logic. Avem patru "cuvinte" care se dau separat pentru configurarea lui UMA1021. Acest lucru se observa prin cele patru "căderi în 0-logic" ale lui Enable negat.
Atunci când se schimbă doar frecvenţa setată, aveam un singur "cuvânt" de configurare, adică o singură "cădere în 0-logic".
Numărând diviziunile reise că Enable negat (not E) este activ timp de 21.25uS. Raportat la numărul de biţi care trebuie trimis serial, fiecare bit ar trebui să dureze 1.25uS. Totuşi cea mai mică diviziune este de 2.5uS, iar "fereastra" este până la 1MHz aşa cum se observă în imagine. Cel mai probabil, analizorul logic nu poate "să prindă" şenalul care este mai rapid decât este el capabil să înregistreze.
Se observă, de altfel, că magistrala este folosită şi înainte că integratul PLL (UMA1021) să primească "Enable".
Trebuie mentionat ca singurul inregistrat corect, datorita vitezei mari a semnalului in raport cu capcitatea de a inregistra a analizorului serial este Not Enable
============================================================= =================
Transmisia de putere schema de principiu
============================================================== ================
Amplificatorul final de putere este PCF0141:
============================================================= =================
Transmisia de putere schema de principiu
============================================================== ================
Amplificatorul final de putere este PCF0141:
În amplficatorul final de puere intră direct semnalul de la VCO. Este presentata varinata 4002 A TDK din Ericsson A1018. În mare parte acelaşi lucu şi pentru Diga (în cazul nostru).
Tensiunea pe varicapul VCOului este contolata de integratul PLL UMA1021:
Dar şi puterea de emisie este controlată de PCF5077:
Toate au magistrala comună DAT, CLK şi E (sau Strobe) inclusiv transceiverul de RF.
Exemple de folosie de pe forumul vrtp.ru (intrarea în aer este tensiunea de comandă a frecvenţei):
Ridicătorul de tensiune (boost cu MC34063 chema de mai sus) are rolul e a aplica o tensiune maimare pe varicap. Pentru că VCO de emsie în banda de upload să "ajungă" în banda de download.
(de pe vrtp.ru)
==========================================================
Se poate face reverse ?
==============================================================
S. P. Sk. (referinţă la crere) după o muncă de cercetare finaliza teza de doctorat având subiectul 'Copy Protection în Modern Microcontrollers".
El explica că este utilă protejarea codului scris în microcontroller dar sau ne aşteptam ca această protecţie să fie absolută.
Clasifica meodele în patru categorii:
- microprobing techniques - este o metodă invazivă prin care capsula este sparta, semiconductorul este scanat şi analizat (ex. SEM). Necesită un laborator specializat.
- software - folosirea unui analizor logic, scanarea interfeţei, obţinerea unor concluzii despre modul de funcţionare,
- eavesdropping - se va monitoriza cu înalta fidelitate şi rezoluţiei timp alimentarea integratului. Când diversele module din integrat intra în funcţiune secu noste în variaţii "fine" ale alimentarii,
- fault generation - protecţia împotriva citirii codului nu funcţionează corect şi nu a fost testată la pulsuri puternice de tensiune şi rampe abrupte. Astfel poate ieşi din funcţiune doar protecţia ramând restul funcţional.
Metoda neinvaziva:
În principal se acţionează asupra lui "power" şi lui "clock". Se va tatona în jurul valorilor normale. În plus şi în minus. Unele integrate protecţie pentru supra şi subtensiune.
Dar ca regulă nu au protecţie la variaţie bruscă.
Astfel să poate genera eroare la executarea unor instrucţiuni.
De exemplu un bistabil din integrat va avea nevoie de un timp minim să comute. Dacă impulsul clock este prea scurt el nu va comută, dar restuloperatiunilors-au efectuat. Dacă nu aveam acces la clock, se poate obţine acelaşi lucru şi din alimentare.
Ca date numerice aprox. 10 ohmi înseriat cu alimentarea, iar tensiunea pe acest rezistor monitorizata la o rezoluţie de cel puţin 12 biţi.
Driverul pentru bus de exemplu, prin natura construcţiei, va avea avea considerabile capacităţi parazite peiesire, care vor pune inscurt ieşirea la pulsuri de tensiune.
În acest mod, cel mai puternic semnal e eroare în generează scrierea în ŞRAM.
Bitul carry este un caz special ce-i trebuie acordata importanta în reverse.
Static RAM poate reţine date după oprirea alimentarii. Odată cu scăderea temperaturii timpul de reţinere creşte.
Pentru microcontllerele cu memorie flash se va genera eroare la citirea din "fuses" a 'code protect'
Totuşi, în mare parte, nu va fi nevoie de aceste metod la un aparat vechi 2G. Pentru că pe de o parte avem Open BTS, în care protocoalele sunt publicate, iar, pe de altă parte aveam memoriile externe care pot fi citite.
=============================================================
De unde trebuie început
============================================================
De la magistrala. Aşa cum a fost arătat, magistrala serială are trei fire şi se pot "trage fire" de acolo.
Mai trebuie deconectata de la "cel care o scrie". Se va urmări si deconecta circuitul spre micro controller sau spre DSP.
Se va urmări:
Verificarea modulului PLL prin tensiunea pe varicapul de la VCO (tensiunea variocap indică frecvenţa out VCO).
Verificarea controllerului de putere de emisie prin tensiunea pe pinul Vapc.
Verificarea comutarea antena cu bec cu incandescentă.
Verificarea emisiei cu ajutorul telefonului cu NET Monitor.
Scop:
"Ridicarea" în banda 1.2GHz banda amator şi realizarea unei comunicaţii în această bandă. Măsurarea eficienţei în această bandă.
Integratele sunt hibride deci vor trebui desfăcute şi modificate capacităţile din "filtrele de cuplaj'' dintre etaje.
Folosirea demonstrativă DSP-ului GSM. Recepţia unui frame din cadrul TDMA.
Tensiunea pe varicapul VCOului este contolata de integratul PLL UMA1021:
Dar şi puterea de emisie este controlată de PCF5077:
Toate au magistrala comună DAT, CLK şi E (sau Strobe) inclusiv transceiverul de RF.
Exemple de folosie de pe forumul vrtp.ru (intrarea în aer este tensiunea de comandă a frecvenţei):
Ridicătorul de tensiune (boost cu MC34063 chema de mai sus) are rolul e a aplica o tensiune maimare pe varicap. Pentru că VCO de emsie în banda de upload să "ajungă" în banda de download.
(de pe vrtp.ru)
==========================================================
Se poate face reverse ?
==============================================================
S. P. Sk. (referinţă la crere) după o muncă de cercetare finaliza teza de doctorat având subiectul 'Copy Protection în Modern Microcontrollers".
El explica că este utilă protejarea codului scris în microcontroller dar sau ne aşteptam ca această protecţie să fie absolută.
Clasifica meodele în patru categorii:
- microprobing techniques - este o metodă invazivă prin care capsula este sparta, semiconductorul este scanat şi analizat (ex. SEM). Necesită un laborator specializat.
- software - folosirea unui analizor logic, scanarea interfeţei, obţinerea unor concluzii despre modul de funcţionare,
- eavesdropping - se va monitoriza cu înalta fidelitate şi rezoluţiei timp alimentarea integratului. Când diversele module din integrat intra în funcţiune secu noste în variaţii "fine" ale alimentarii,
- fault generation - protecţia împotriva citirii codului nu funcţionează corect şi nu a fost testată la pulsuri puternice de tensiune şi rampe abrupte. Astfel poate ieşi din funcţiune doar protecţia ramând restul funcţional.
Metoda neinvaziva:
În principal se acţionează asupra lui "power" şi lui "clock". Se va tatona în jurul valorilor normale. În plus şi în minus. Unele integrate protecţie pentru supra şi subtensiune.
Dar ca regulă nu au protecţie la variaţie bruscă.
Astfel să poate genera eroare la executarea unor instrucţiuni.
De exemplu un bistabil din integrat va avea nevoie de un timp minim să comute. Dacă impulsul clock este prea scurt el nu va comută, dar restuloperatiunilors-au efectuat. Dacă nu aveam acces la clock, se poate obţine acelaşi lucru şi din alimentare.
Ca date numerice aprox. 10 ohmi înseriat cu alimentarea, iar tensiunea pe acest rezistor monitorizata la o rezoluţie de cel puţin 12 biţi.
Driverul pentru bus de exemplu, prin natura construcţiei, va avea avea considerabile capacităţi parazite peiesire, care vor pune inscurt ieşirea la pulsuri de tensiune.
În acest mod, cel mai puternic semnal e eroare în generează scrierea în ŞRAM.
Bitul carry este un caz special ce-i trebuie acordata importanta în reverse.
Static RAM poate reţine date după oprirea alimentarii. Odată cu scăderea temperaturii timpul de reţinere creşte.
Pentru microcontllerele cu memorie flash se va genera eroare la citirea din "fuses" a 'code protect'
Totuşi, în mare parte, nu va fi nevoie de aceste metod la un aparat vechi 2G. Pentru că pe de o parte avem Open BTS, în care protocoalele sunt publicate, iar, pe de altă parte aveam memoriile externe care pot fi citite.
=============================================================
De unde trebuie început
============================================================
De la magistrala. Aşa cum a fost arătat, magistrala serială are trei fire şi se pot "trage fire" de acolo.
Mai trebuie deconectata de la "cel care o scrie". Se va urmări si deconecta circuitul spre micro controller sau spre DSP.
Se va urmări:
Verificarea modulului PLL prin tensiunea pe varicapul de la VCO (tensiunea variocap indică frecvenţa out VCO).
Verificarea controllerului de putere de emisie prin tensiunea pe pinul Vapc.
Verificarea comutarea antena cu bec cu incandescentă.
Verificarea emisiei cu ajutorul telefonului cu NET Monitor.
Scop:
"Ridicarea" în banda 1.2GHz banda amator şi realizarea unei comunicaţii în această bandă. Măsurarea eficienţei în această bandă.
Integratele sunt hibride deci vor trebui desfăcute şi modificate capacităţile din "filtrele de cuplaj'' dintre etaje.
Folosirea demonstrativă DSP-ului GSM. Recepţia unui frame din cadrul TDMA.
================================================================================================
Receptia radio si intermediara
================================================================================================
Cu siguranta cea mai fascinanta parte pentru cei care vor sa fure idei din tehnica GSM este interfata radio.
O data cu miniaturizarea, etajele RF au avut de pierdut in performanta.
Despre liniile microstrip, linii cu impedanta controlata, exista foarte multa documentatie. Pana in prezent am folosit toolurile din RFSim, soft care se descarca free. Frecventa este catalogata ca facand parte din gama microundelor, partea inferioara a microundelor. Desi am participat in facultate la cursul de tehnica frecventelor utrainlate-microunde, niciodata nu am folosit formulele de acolo.
Am inceput discutia despre PLL, deoarece cei mai multi pasionati au realizat frecventmetru sau sintetizator de frecventa. De aceea am sa pornesc de la integratele si proiectele mai cunoscute:
Cel mai cunoscut este LMX2322, un PLL care se gaseste in telefonul Ericsson 628, Ericsson A1018 si de la Ericsson A2018 deja acest integrat incepe sa fie sub forma BGA, mult mai mic decat o aspirina.
Ca precizare, atunci cand bitul “test” este pus pe 1 logic, iesirea divizorului de frecventa este conectata direct la pinul de output (lucru precizat in datasheet)
Sinteza (LMX2336) dintr-un Bosh 509 , tot din “targul de vechituri” si PIC16F684 in imagiile urmatoare.
Se poate observa modul in care am lipit acest integrat SMD pe un cablaj de test. De altfel si diferenta intre canalul PMR446 si frecventa afisata fiind datorata preciziei de masurare. De exemplu la 1MHz masurat aveam +20Hz, adica 1 000 020, calitatea afisarii fiind doar pana la a cincea cifra semnificativa. Este vorba totusi de acuratete nu de precizie, deoarece aceasta diferenta ramane un procent constant ce poate fi eliminat prin calcul.
La Philips Diga sinteza de frecventa este MA1021 (UMA1021) produs de Philips. Alimentare maxim 5.5V . 300MHz-2.2GHz.
http://pdf.datasheetcatalog.com/datasheet/philips/UMA1021AM.pdf
Modul de comunicare seriala este detaliat in datasheet. In principal sunt patru siruri de 4+17biti. MBS first.
SA1638BE produs de Philips, intermediara, I/Q trasceiver:
http://pdf.datasheetcatalog.com/datasheet/philips/SA1638_2.pdf
3.3V-7.5V alimentare
IF 70-400 MHz (frecventa intermediara)
SA1620 transceiver GSM produs de Philips (la multe telefoane apare cu numele CD8395BE, fiind un transceiver echivalent)
http://www.datasheetcatalog.com/datasheets_pdf/S/A/1/6/SA1620.shtml
5.5V maxim alimentare
Schema tipica in care transceiverul lucreaza - in imagini ulterioare
Diferenta este ca in loc de UMA1019 avem UMA1021, iar amplificatorul de putere de iesire este 5077 in loc de 5075 ca in imagine.
Se observa ca SA1638 este contralat tot prin 3 fire seriale. In datasheet este prezentat si modul in care poate fi controlat serial.
Adresa a0,a1,a2,a3=1110
Putem folosi aceleasi linii Data si Clock deoarece transceiverul si sinteza au adrese diferite.
Dar mai sigur se va folosi pentru fiecare integrat cate o linie seriala diferita.
Au fost luate in discutie urmatoarele integrate:
11.SA1638, 8.SA1620 si 6. GSM PLL UMA1021
Dupa cum se observa aceasta 'combinatie' ofera direct la iesire semnalul in i si q pentru DSP-ul GSM (procesorul GSM).
Poate fi incercata transmisia sunetului analogic pin i sau q.
Receptia radio si intermediara
================================================================================================
Cu siguranta cea mai fascinanta parte pentru cei care vor sa fure idei din tehnica GSM este interfata radio.
O data cu miniaturizarea, etajele RF au avut de pierdut in performanta.
Despre liniile microstrip, linii cu impedanta controlata, exista foarte multa documentatie. Pana in prezent am folosit toolurile din RFSim, soft care se descarca free. Frecventa este catalogata ca facand parte din gama microundelor, partea inferioara a microundelor. Desi am participat in facultate la cursul de tehnica frecventelor utrainlate-microunde, niciodata nu am folosit formulele de acolo.
Am inceput discutia despre PLL, deoarece cei mai multi pasionati au realizat frecventmetru sau sintetizator de frecventa. De aceea am sa pornesc de la integratele si proiectele mai cunoscute:
Cel mai cunoscut este LMX2322, un PLL care se gaseste in telefonul Ericsson 628, Ericsson A1018 si de la Ericsson A2018 deja acest integrat incepe sa fie sub forma BGA, mult mai mic decat o aspirina.
Ca precizare, atunci cand bitul “test” este pus pe 1 logic, iesirea divizorului de frecventa este conectata direct la pinul de output (lucru precizat in datasheet)
Sinteza (LMX2336) dintr-un Bosh 509 , tot din “targul de vechituri” si PIC16F684 in imagiile urmatoare.
Se poate observa modul in care am lipit acest integrat SMD pe un cablaj de test. De altfel si diferenta intre canalul PMR446 si frecventa afisata fiind datorata preciziei de masurare. De exemplu la 1MHz masurat aveam +20Hz, adica 1 000 020, calitatea afisarii fiind doar pana la a cincea cifra semnificativa. Este vorba totusi de acuratete nu de precizie, deoarece aceasta diferenta ramane un procent constant ce poate fi eliminat prin calcul.
La Philips Diga sinteza de frecventa este MA1021 (UMA1021) produs de Philips. Alimentare maxim 5.5V . 300MHz-2.2GHz.
http://pdf.datasheetcatalog.com/datasheet/philips/UMA1021AM.pdf
Modul de comunicare seriala este detaliat in datasheet. In principal sunt patru siruri de 4+17biti. MBS first.
SA1638BE produs de Philips, intermediara, I/Q trasceiver:
http://pdf.datasheetcatalog.com/datasheet/philips/SA1638_2.pdf
3.3V-7.5V alimentare
IF 70-400 MHz (frecventa intermediara)
SA1620 transceiver GSM produs de Philips (la multe telefoane apare cu numele CD8395BE, fiind un transceiver echivalent)
http://www.datasheetcatalog.com/datasheets_pdf/S/A/1/6/SA1620.shtml
5.5V maxim alimentare
Schema tipica in care transceiverul lucreaza - in imagini ulterioare
Diferenta este ca in loc de UMA1019 avem UMA1021, iar amplificatorul de putere de iesire este 5077 in loc de 5075 ca in imagine.
Se observa ca SA1638 este contralat tot prin 3 fire seriale. In datasheet este prezentat si modul in care poate fi controlat serial.
Adresa a0,a1,a2,a3=1110
Putem folosi aceleasi linii Data si Clock deoarece transceiverul si sinteza au adrese diferite.
Dar mai sigur se va folosi pentru fiecare integrat cate o linie seriala diferita.
Au fost luate in discutie urmatoarele integrate:
11.SA1638, 8.SA1620 si 6. GSM PLL UMA1021
Dupa cum se observa aceasta 'combinatie' ofera direct la iesire semnalul in i si q pentru DSP-ul GSM (procesorul GSM).
Poate fi incercata transmisia sunetului analogic pin i sau q.
Ce este modulaţia I/Q ?
Multă documentaţie despre acest tip de modulaţie, însă foarte greu de găsit o explicaţie clară şi simplă, un punct de vedere al celor care au înţeles.
Cu mulţumiri pentru cei care au participat la discuţie pe un forum românesc, unde de altfel se şi găseşte în prezent discuţia.
La fiecare pas explicaţia va fi însoţită de exemple în Mathematica 7.0. Exemplele vor clarifica explicaţiile.
Ceea ce am învăţat eu din acea discuţie este că prin sumarea a două frecvenţe nu iese suma şi diferenţa lor. Nu am crezut. A trebuit să iau exemple. Acest lucru îl ştiam de la Casa Pionierului când mergeam la diferite cercuri tehnice şi mi-am amintit şi la facultate când citeam despre fenomenul bătăilor.
Niciodată nu mi-am pus problema că ar putea fi altfel. Dar heterodinarea la radio cum merge ? După multe exemple luate mi-am dat seama că nu ai cum să scoţi diferenţa din “sumarea” a două frecvenţe.
Într-adevăr, caracteristică neliniară a unui tranzistor face din sumare o ridicare la putere, care de fapt presupune o înmulţire, şi prin care într-adevăr se obţine diferenţa între două frecvenţe.
Nu spun că este un nou tip de modulaţie ci un mod de a modula. Modulaţia poate fi de două tipuri: în amplitudine şi unghiular (în faza sau în frecvenţa). Şi modulaţia în amplitudine o putem împărţi în alte subcategorii.
Dacă avem două sinusoide cu defazaj 90 grade între ele, ambele modulate în amplitudine, prin sumarea lor obţinem o undă complexă modulata atât în amplitudine cât şi unghiular:
http://www.ni.com/cms/images/devzone/tut/trig_equations.jpg
Multă documentaţie despre acest tip de modulaţie, însă foarte greu de găsit o explicaţie clară şi simplă, un punct de vedere al celor care au înţeles.
Cu mulţumiri pentru cei care au participat la discuţie pe un forum românesc, unde de altfel se şi găseşte în prezent discuţia.
La fiecare pas explicaţia va fi însoţită de exemple în Mathematica 7.0. Exemplele vor clarifica explicaţiile.
Ceea ce am învăţat eu din acea discuţie este că prin sumarea a două frecvenţe nu iese suma şi diferenţa lor. Nu am crezut. A trebuit să iau exemple. Acest lucru îl ştiam de la Casa Pionierului când mergeam la diferite cercuri tehnice şi mi-am amintit şi la facultate când citeam despre fenomenul bătăilor.
Niciodată nu mi-am pus problema că ar putea fi altfel. Dar heterodinarea la radio cum merge ? După multe exemple luate mi-am dat seama că nu ai cum să scoţi diferenţa din “sumarea” a două frecvenţe.
Într-adevăr, caracteristică neliniară a unui tranzistor face din sumare o ridicare la putere, care de fapt presupune o înmulţire, şi prin care într-adevăr se obţine diferenţa între două frecvenţe.
Nu spun că este un nou tip de modulaţie ci un mod de a modula. Modulaţia poate fi de două tipuri: în amplitudine şi unghiular (în faza sau în frecvenţa). Şi modulaţia în amplitudine o putem împărţi în alte subcategorii.
Dacă avem două sinusoide cu defazaj 90 grade între ele, ambele modulate în amplitudine, prin sumarea lor obţinem o undă complexă modulata atât în amplitudine cât şi unghiular:
http://www.ni.com/cms/images/devzone/tut/trig_equations.jpg
Practic, ultima formula o vom citi invers. Plecăm de la două generatoare sinusoidale, dar cu o defazare între ele de 90grd constant. Ambele sunt modulate în amplitudine – modulaţie destul de uşor realizabila tehnic – apoi se însumează. Notam cele două amplitudini I şi Q.
I denumită componentă în fază şi Q, componenta la 90 grade sau în cuadratura.
O schemă simplă în care cele două componete ortogonale se adună. Privim doar emisia:
http://www.ni.com/cms/images/devzone/tut/trig_equations.jpg
I denumită componentă în fază şi Q, componenta la 90 grade sau în cuadratura.
O schemă simplă în care cele două componete ortogonale se adună. Privim doar emisia:
http://www.ni.com/cms/images/devzone/tut/trig_equations.jpg
La recepţie nu apare simbolul “+”, ci “x”, înmulţire. Matematic scriem:
cos(alfa)*sin(alfa)=cos(alfa)*cos(PI/2-alfa)=0.5*[cos(alfa-PI/2+alfa)+cos(alfa+PI/2-alfa)]=
0.5*[cos(2*alfa-PI/2)+cos(PI/2)]=0
Pentru alfa =2*PI*fc =>primul termen cos(2*alfa-PI/2), se anulează datorită filtrării, prin filtru trece jos (LPF).Al doilea termen=0
Probabil, în acest moment observăm că de la emisie la recepţie nu se mai păstrează informaţia de faza iniţială o undei. Putem măsura o diferenţă de fază, în cazul modulaţiei în fază, dar faza iniţială se pierde. Domeniul de frecvenţă al acestor comunicaţii este în microunde, adică undele decimetrice, centrimetrice şi milimetrice. Practic la un metru distanţă între Tx şi Rx avem multe fronturi de undă “pe drum”. Totuşi plecând de la faptul că modificările unei iniţiale sunt minime, am putea ţine “undă” cu care o mixam în faza cu ea.
Este cea ce face Costa's loop.
Imaginile urmatoare ;
Reluând cu exemplu, prin adunarea a două “frecvenţe” (adunarea a doua sinusuri) apare fenomenul bătăilor, dar nu se poate separa frecvenţă joasă.
Aceasta presupunând cazul filtrării LC .
Exemplele luate, deşi aparent nu fac parte din discuţie, sunt pentru a “simţi” rolul filtrării:
Ne punem problema cum am putea obţine în urma filtraţii componentele I şi Q.
Diferenţa între forme obţinută prin adunarea a doua sinusoide şi prin înmulţirea a doua sinusoide:
Două semnale diferite, ca exemplu, triunghi şi dreptunghi modulează o sinusoidă:
La emisie şi la recepţie.
Filtrarea a fost realizată matematic prin relaţia:
y(n) = a*y(n-1) + (1-a)*x(n) , unde a=0.99 (rezultat aproape că în figură),
y(n)=eşantionul de ieşire curent
y(n-1)=eşantionul de ieşire anterior
x(n)=eşantionul de intrare curent
a=o constantă între 0 şi 1. Cu cât a e mai aproape de 1, cu atât frecvenţa de tăiere a filtrului e mai joasă
GMSK (Gaussian minimum shift keying) este modulaţia folosită de GSM şi GPRS. Este similar cu MSK. Că diferenţa datele de intrare sunt trecute printr-un filtru gaussian. Datorită acestei proceduri se elimină lărgirea benzii de emisie(elimină zgomot în banda laterală), fiind mai eficient. Că dezavantaj simbolurile din informaţia transmisă vor fi deosebite mai greu (intersymbol interference) dar are avantajul că reduce interferenţele dintre canale.
MSK. (standard minimum-shift keying).
Pentru a simplifica, privim imaginea anterioară astfel: se trimite simultan valoare I şi Q. În funcţie de valoare I şi valoare Q se transmite informaţia arătată în grafic. De ex: dacă I=1 (sau amplitudinea maximă) şi Q=-1 se va transmite informaţia “10”. Se pot concepe astfel mai multe valori pentru I şi Q, astfel mai multe combinaţii.
Despre gaussiana :
http://www.sfu.ca/sonic-studio/handbook/Graphics/Gaussian.gif
exprimată astfel matematic reprezintă în statistica distribuţia normală. Altfel spus, dacă arunc nisip :) într-un anumit loc, el se va distribui sub forma unei gaussiene – distribuţia normală (în statistică).
http://www.wisconsinwatch.org/2012/07/22/sand-sites-double/
Filtrul gaussian are “impulse response” o gaussiana (sau aproape o gaussiana).
Filtrul gaussian nu va avea “overshoot” la un impuls treaptă aplicat dar va păstra în mare parte timpul de creştere şi cădere a semnalului.
În mare parte este funcţia sin (x)/x. Se datorează inductanţei liniilor de transmisie în pricipal şi capacităţilor parazite ale semiconductorelor în principal şi ia naştere între puncte de potenţial fixe.
Când semnalul treaptă a ajuns la valoarea maximă, vorbim de punct de potenţial fix.
Şi ceva din istorie.....
În 1749 Benjamin Franklin inventează paratrăsnetul. Abaterea de la geometria sferică a pământului duce la polarizare electropozitivă (se datorează distribuţiei diferite a forţelor vectoriale electrostatice).
Spark-gap radio (1887–1916)
Radio heterodina - în care semnalul recepţionat se mixează cu semnalul unui oscilator local (se heterodineaza)
Radio superheterodina Edwin Howard Armstrong 1918 – ceea ce avem în prezent.
cos(alfa)*sin(alfa)=cos(alfa)*cos(PI/2-alfa)=0.5*[cos(alfa-PI/2+alfa)+cos(alfa+PI/2-alfa)]=
0.5*[cos(2*alfa-PI/2)+cos(PI/2)]=0
Pentru alfa =2*PI*fc =>primul termen cos(2*alfa-PI/2), se anulează datorită filtrării, prin filtru trece jos (LPF).Al doilea termen=0
Probabil, în acest moment observăm că de la emisie la recepţie nu se mai păstrează informaţia de faza iniţială o undei. Putem măsura o diferenţă de fază, în cazul modulaţiei în fază, dar faza iniţială se pierde. Domeniul de frecvenţă al acestor comunicaţii este în microunde, adică undele decimetrice, centrimetrice şi milimetrice. Practic la un metru distanţă între Tx şi Rx avem multe fronturi de undă “pe drum”. Totuşi plecând de la faptul că modificările unei iniţiale sunt minime, am putea ţine “undă” cu care o mixam în faza cu ea.
Este cea ce face Costa's loop.
Imaginile urmatoare ;
Reluând cu exemplu, prin adunarea a două “frecvenţe” (adunarea a doua sinusuri) apare fenomenul bătăilor, dar nu se poate separa frecvenţă joasă.
Aceasta presupunând cazul filtrării LC .
Exemplele luate, deşi aparent nu fac parte din discuţie, sunt pentru a “simţi” rolul filtrării:
Ne punem problema cum am putea obţine în urma filtraţii componentele I şi Q.
Diferenţa între forme obţinută prin adunarea a doua sinusoide şi prin înmulţirea a doua sinusoide:
Două semnale diferite, ca exemplu, triunghi şi dreptunghi modulează o sinusoidă:
La emisie şi la recepţie.
Filtrarea a fost realizată matematic prin relaţia:
y(n) = a*y(n-1) + (1-a)*x(n) , unde a=0.99 (rezultat aproape că în figură),
y(n)=eşantionul de ieşire curent
y(n-1)=eşantionul de ieşire anterior
x(n)=eşantionul de intrare curent
a=o constantă între 0 şi 1. Cu cât a e mai aproape de 1, cu atât frecvenţa de tăiere a filtrului e mai joasă
GMSK (Gaussian minimum shift keying) este modulaţia folosită de GSM şi GPRS. Este similar cu MSK. Că diferenţa datele de intrare sunt trecute printr-un filtru gaussian. Datorită acestei proceduri se elimină lărgirea benzii de emisie(elimină zgomot în banda laterală), fiind mai eficient. Că dezavantaj simbolurile din informaţia transmisă vor fi deosebite mai greu (intersymbol interference) dar are avantajul că reduce interferenţele dintre canale.
MSK. (standard minimum-shift keying).
Pentru a simplifica, privim imaginea anterioară astfel: se trimite simultan valoare I şi Q. În funcţie de valoare I şi valoare Q se transmite informaţia arătată în grafic. De ex: dacă I=1 (sau amplitudinea maximă) şi Q=-1 se va transmite informaţia “10”. Se pot concepe astfel mai multe valori pentru I şi Q, astfel mai multe combinaţii.
Despre gaussiana :
http://www.sfu.ca/sonic-studio/handbook/Graphics/Gaussian.gif
exprimată astfel matematic reprezintă în statistica distribuţia normală. Altfel spus, dacă arunc nisip :) într-un anumit loc, el se va distribui sub forma unei gaussiene – distribuţia normală (în statistică).
http://www.wisconsinwatch.org/2012/07/22/sand-sites-double/
Filtrul gaussian are “impulse response” o gaussiana (sau aproape o gaussiana).
Filtrul gaussian nu va avea “overshoot” la un impuls treaptă aplicat dar va păstra în mare parte timpul de creştere şi cădere a semnalului.
În mare parte este funcţia sin (x)/x. Se datorează inductanţei liniilor de transmisie în pricipal şi capacităţilor parazite ale semiconductorelor în principal şi ia naştere între puncte de potenţial fixe.
Când semnalul treaptă a ajuns la valoarea maximă, vorbim de punct de potenţial fix.
Şi ceva din istorie.....
În 1749 Benjamin Franklin inventează paratrăsnetul. Abaterea de la geometria sferică a pământului duce la polarizare electropozitivă (se datorează distribuţiei diferite a forţelor vectoriale electrostatice).
Spark-gap radio (1887–1916)
Radio heterodina - în care semnalul recepţionat se mixează cu semnalul unui oscilator local (se heterodineaza)
Radio superheterodina Edwin Howard Armstrong 1918 – ceea ce avem în prezent.