Una din cele mai “stufoase” documentaţii o are procesorul GSM. Am folosit DSP GSM să arăt că este vorba într-adevăr de un DSP.8.PCF5083 este numele procesorului produs de Philips:http://pdf.datasheetcatalog.com/datasheet/philips/PCF5083.pdfCele peste 100 de pagini aduc multă informaţie cu care majoritatea radioamtorilor nu au mai lucrat. Dacă la transceiver GSM radioamatorii cunosc multe din fenomene şi pot sări peste explicaţii, aici lecturarea trebuie făcută atent.
La el ajunge atât frecventa cea “clasică” 32.768 kHz cât şi 13MHz baza de timp GSM.
Însă dacă privim mai în detaliu comunicaţia din controller şi DSP, observăm o sumedenie de fire care trebuiesc “trase”, adică magistrala de date şi magistrala de adrese.
D0..D7 şi A0..A6 sunt 8 fire de date şi 7 de adrese, ceea ce face lipirea lor dificilă. Poate ar fi cazul să ne “întoarcem” la folosirea controllerului existent pe placă şi reprogramarea lui. E vorba de pini consecutivi de unde ar trebui trase fire.
Reţinem din descriere din datasheet:
Etajul radio va converti semnalele radio de 890-915MHz într-un “complex baseband signal” format din semnal în faza (I) şi semnal în cuadratura (Q). În limita a −104 ... −10 dBm, receptorul dispune de control automat al amplificării (AGC) controlabil şi software.
Acest semnal în I şi Q ajunge în codecul audio PCF5072 (sau PCF5073). În acest integrat semnalul I şi Q se trece printr convertor A/D sau D/A după caz (la 270KHz) cu o acurateţe de aproximativ 2x13biti.
Semnalul audio, esationat la 13-biti uniform în format PCM (114kbiti/secundă) este apoi comprimat la 13kb/secundă.
The full rate speech encoder collects speech samples of
13-bit uniform PCM format (104 kbits/s) and compresses
Integratul PCF5083 realizează:
- comprimarea vocii (“encryption/decryption” în concordanţă cu A5/1 şi A5/2 ).
A5/1 şi A5/2 deşi se folosesc destul de des în literatură, despre ele nu există documentaţie publică.
-Frequency Correction Burst (FCB)
-Synchronization burst (SCH)
-Monitorizare BCCH, monitorizarea BTS-urilor din apropiere
-Codare/decodare canal. Aici este mult de detaliat pentru a avea cât de cât sens.
Din timer se obţine timpul necesar unui “tren” TDMA. Am să folosesc terminologia din engleză pentru claritate: Timing Generator oferă TDMA burst timing şi de altfel de aici se controlează emiţătorul RF, receptorul RF, sinteză, nucleul DSP şi celelate integrate interfaţate.
Acest timer poate fi programat cu o acurateţe de un sfert de bit (1/500TDMA).
PCF5083 are două semnale clock: 13 MHz, principal, folosit pentru calculul timpului TDMA, şi că clock de referinţă pentru PLL intern.
Clock secundar de 32.768 kHz este folosit pentru ceas, calendar, Watchdog Timer şi în unele cazuri pentru reducere Sleep.
Intern prin PLL se generează:13, 39 şi 52 MHz
În continuare pentru a mai clarifica noţiunile voi face referire la Net Monitorul de la Siemens. Tot telefoane vechi:
http://www.gasbag.wz.cz/mon/monxx.html
În GSM 900 canale 1-124(extins 1024), iar în GSM 1800 canale 512-885.
Pentru calculul frecvenţei plecând de la numărul canalului folosit avem:
Frecvenţa cea mai de jos + 0.2 MHz (dinstanta între canale) x n (numărul canalului).
De exemplu pentru downlink avem: f = 935 MHz + 0.2 MHz x n
Avem astfel, pentru un canal de comunicaţie o pereche duplex canale Rx -Tx, sau, altfel spus, o pereche downlink-uplink. În GSM900 între frecvenţa de emisie şi cea de recepţie există o “distanţă” de 45MHz.
Am să pun doar începutul aceşti liste, pentru că oricum reies prin calcul:
(ARFCN = Absolute radio-frequency channel number )
Channel: 0, Bând: EGSM-900 Uplink: 890 MHz, Downlink: 935 MHz
Channel: 1, Bând: GSM-900 Uplink: 890.2 MHz, Downlink: 935.2 MHz
Channel: 2, Bând: GSM-900 Uplink: 890.4 MHz, Downlink: 935.4 MHz
Channel: 3, Bând: GSM-900 Uplink: 890.6 MHz, Downlink: 935.6 MHz
Channel: 4, Bând: GSM-900 Uplink: 890.8 MHz, Downlink: 935.8 MHz
Channel: 5, Bând: GSM-900 Uplink: 891 MHz, Downlink: 936 MHz
…...........
Channel: 124; Bând: GSM-900 Uplink: 914.8 MHz, Downlink: 959.8 MHz
extins până la:
Channel: 1023, Bând: EGSM-900 Uplink: 889.8 MHz, Downlink: 934.8 MHz
Freceventele diferă sensibil în funcţie de standardul GSM900: E-GSM, P-GSM, R-GSM. În toate aceste trei diferenţa între canalul de emisie şi canalul de recepţie este 45MHz.
Net Monitor poarta denumiri diferite în funcţie de producătorul telefonului. Cel mai cunoscut este cel de Nokia.
Doar anumite modele de telefone au Net Monitor, iar în alte cazuri doar SIM-urile anumitor operatori de telefonie permit activarea Net Monitor. Lista telefoanelor care suporta Net Monitor, precum şi modul de activare este foarte lungă şi nu va fi discutată aici. Pot afirma că Ericsson are unul din cele mai slabe ca informaţie pentru utilizator NET Monitor.
Astfel folosind acest meniu avem: canalul de frecvenţă alocat, nivelul de recepţie, identitatea celulei de care aparţine, nivel maxim de emisie, nivel mimin de rceptie accepabile, criteriu de selecţie a celulei, alocare BCCH.
În modul dedicat, adică atunci când se efectuează o convorbire, telefonul afişează suplimentar: Time- slot (1 din 8), Time advance (cu cât timp înainte trebuie trimis pachetul de date pentru a intra în time slot-ul său. Depinde de distanta telefon-BTS, 1unitate=cca 3,66us=cca 550m) şi următoarele 6 sau 12 BTS care ar putea fi selectate în ordine. Pentru fiecare BTS este afişat nivelul de recepţie precum şi alte caracteristici.
Comenzi AT pentru management interfaţa radio:
AT cu răspuns AT OK – comanda de confirmare. Telefonul suporta comenzi AT. Majoritatea telefoanelor testate folosesc protocol serial asincron 9600N1 (9600b/s, fără paritate şi un bit de stop, un bit de start). Pentru verificare linia seriala când este în Idle trebuie să aibă +5V sau +3.3V după caz. “Căderea” în 0V este indicaţia bitului de start. Multe telefoane “ghicesc” baud-rate-ul folosit.
AT+CSQ - calitate semnal recepţie. Returneza un nr care indică puterea de recepţie (0..31=sub -113dBm...-51dBm sau peste). Comanda pe care o suportă majoritatea telefoanelor.
Am făcut aceasta divagaţie, ceea ce aparent nu are legătură cu discuţia despre DSP, pentru că discuţia să se adreseze şi celor cu mai puţine cunoştinţe în acest domeniu.
Nu ar fi fost greu pentru mine, o simplă înşiruire a datelor despe DSP. Dar următorul pas urmărit este: “a simţi” noţiunile.
Veţi spune probabil că exagerez dacă reamintesc trecerea de la dBm la W, mărime cu care m-am obişnuit, atunci când vorbim de putere de emisie cel puţin.
Puterea de emisie şi nivelul de recepţie în W e mult mai sugestiv. Deşi la aceste diferenţe mari de putere între semnalul la emisie şi la recepţie, ori va fi folosită notaţia din fizica P=1E-9W ceea ce este destul de neuzual în electronică ori folosită scara logaritmică care să cuprindă şi puterea la emisie şi cea la recepţie într-un mod uşor de înţeles.
http://www.bitweenie.com/wp-content/uploads/2013/03/dBm-to-Watts-equation.jpg
Referinţă în exprimarea puterii poate să difere:1mW, 1W, 1KW. În cazul exprimării tensiunii avem ...20log(tesniune)... Este de fapt P=V*V/R, iar putera lui V “iese în faţă” prin 2*10log(...).
La banda de trecere, factor de calitate, avem experimarea 3dB sub maxim. Neuzual şi pentru mine, era mai simplu: la aprox. 70% din valoarea maximă.
Noţiunile anterior discutate intra în manangementul DSP-ului.
Un alt mod de înţelege la un nivel acceptabil pentru practică este software reverse engineering pe Open BTS.
La el ajunge atât frecventa cea “clasică” 32.768 kHz cât şi 13MHz baza de timp GSM.
Însă dacă privim mai în detaliu comunicaţia din controller şi DSP, observăm o sumedenie de fire care trebuiesc “trase”, adică magistrala de date şi magistrala de adrese.
D0..D7 şi A0..A6 sunt 8 fire de date şi 7 de adrese, ceea ce face lipirea lor dificilă. Poate ar fi cazul să ne “întoarcem” la folosirea controllerului existent pe placă şi reprogramarea lui. E vorba de pini consecutivi de unde ar trebui trase fire.
Reţinem din descriere din datasheet:
Etajul radio va converti semnalele radio de 890-915MHz într-un “complex baseband signal” format din semnal în faza (I) şi semnal în cuadratura (Q). În limita a −104 ... −10 dBm, receptorul dispune de control automat al amplificării (AGC) controlabil şi software.
Acest semnal în I şi Q ajunge în codecul audio PCF5072 (sau PCF5073). În acest integrat semnalul I şi Q se trece printr convertor A/D sau D/A după caz (la 270KHz) cu o acurateţe de aproximativ 2x13biti.
Semnalul audio, esationat la 13-biti uniform în format PCM (114kbiti/secundă) este apoi comprimat la 13kb/secundă.
The full rate speech encoder collects speech samples of
13-bit uniform PCM format (104 kbits/s) and compresses
Integratul PCF5083 realizează:
- comprimarea vocii (“encryption/decryption” în concordanţă cu A5/1 şi A5/2 ).
A5/1 şi A5/2 deşi se folosesc destul de des în literatură, despre ele nu există documentaţie publică.
-Frequency Correction Burst (FCB)
-Synchronization burst (SCH)
-Monitorizare BCCH, monitorizarea BTS-urilor din apropiere
-Codare/decodare canal. Aici este mult de detaliat pentru a avea cât de cât sens.
Din timer se obţine timpul necesar unui “tren” TDMA. Am să folosesc terminologia din engleză pentru claritate: Timing Generator oferă TDMA burst timing şi de altfel de aici se controlează emiţătorul RF, receptorul RF, sinteză, nucleul DSP şi celelate integrate interfaţate.
Acest timer poate fi programat cu o acurateţe de un sfert de bit (1/500TDMA).
PCF5083 are două semnale clock: 13 MHz, principal, folosit pentru calculul timpului TDMA, şi că clock de referinţă pentru PLL intern.
Clock secundar de 32.768 kHz este folosit pentru ceas, calendar, Watchdog Timer şi în unele cazuri pentru reducere Sleep.
Intern prin PLL se generează:13, 39 şi 52 MHz
În continuare pentru a mai clarifica noţiunile voi face referire la Net Monitorul de la Siemens. Tot telefoane vechi:
http://www.gasbag.wz.cz/mon/monxx.html
În GSM 900 canale 1-124(extins 1024), iar în GSM 1800 canale 512-885.
Pentru calculul frecvenţei plecând de la numărul canalului folosit avem:
Frecvenţa cea mai de jos + 0.2 MHz (dinstanta între canale) x n (numărul canalului).
De exemplu pentru downlink avem: f = 935 MHz + 0.2 MHz x n
Avem astfel, pentru un canal de comunicaţie o pereche duplex canale Rx -Tx, sau, altfel spus, o pereche downlink-uplink. În GSM900 între frecvenţa de emisie şi cea de recepţie există o “distanţă” de 45MHz.
Am să pun doar începutul aceşti liste, pentru că oricum reies prin calcul:
(ARFCN = Absolute radio-frequency channel number )
Channel: 0, Bând: EGSM-900 Uplink: 890 MHz, Downlink: 935 MHz
Channel: 1, Bând: GSM-900 Uplink: 890.2 MHz, Downlink: 935.2 MHz
Channel: 2, Bând: GSM-900 Uplink: 890.4 MHz, Downlink: 935.4 MHz
Channel: 3, Bând: GSM-900 Uplink: 890.6 MHz, Downlink: 935.6 MHz
Channel: 4, Bând: GSM-900 Uplink: 890.8 MHz, Downlink: 935.8 MHz
Channel: 5, Bând: GSM-900 Uplink: 891 MHz, Downlink: 936 MHz
…...........
Channel: 124; Bând: GSM-900 Uplink: 914.8 MHz, Downlink: 959.8 MHz
extins până la:
Channel: 1023, Bând: EGSM-900 Uplink: 889.8 MHz, Downlink: 934.8 MHz
Freceventele diferă sensibil în funcţie de standardul GSM900: E-GSM, P-GSM, R-GSM. În toate aceste trei diferenţa între canalul de emisie şi canalul de recepţie este 45MHz.
Net Monitor poarta denumiri diferite în funcţie de producătorul telefonului. Cel mai cunoscut este cel de Nokia.
Doar anumite modele de telefone au Net Monitor, iar în alte cazuri doar SIM-urile anumitor operatori de telefonie permit activarea Net Monitor. Lista telefoanelor care suporta Net Monitor, precum şi modul de activare este foarte lungă şi nu va fi discutată aici. Pot afirma că Ericsson are unul din cele mai slabe ca informaţie pentru utilizator NET Monitor.
Astfel folosind acest meniu avem: canalul de frecvenţă alocat, nivelul de recepţie, identitatea celulei de care aparţine, nivel maxim de emisie, nivel mimin de rceptie accepabile, criteriu de selecţie a celulei, alocare BCCH.
În modul dedicat, adică atunci când se efectuează o convorbire, telefonul afişează suplimentar: Time- slot (1 din 8), Time advance (cu cât timp înainte trebuie trimis pachetul de date pentru a intra în time slot-ul său. Depinde de distanta telefon-BTS, 1unitate=cca 3,66us=cca 550m) şi următoarele 6 sau 12 BTS care ar putea fi selectate în ordine. Pentru fiecare BTS este afişat nivelul de recepţie precum şi alte caracteristici.
Comenzi AT pentru management interfaţa radio:
AT cu răspuns AT OK – comanda de confirmare. Telefonul suporta comenzi AT. Majoritatea telefoanelor testate folosesc protocol serial asincron 9600N1 (9600b/s, fără paritate şi un bit de stop, un bit de start). Pentru verificare linia seriala când este în Idle trebuie să aibă +5V sau +3.3V după caz. “Căderea” în 0V este indicaţia bitului de start. Multe telefoane “ghicesc” baud-rate-ul folosit.
AT+CSQ - calitate semnal recepţie. Returneza un nr care indică puterea de recepţie (0..31=sub -113dBm...-51dBm sau peste). Comanda pe care o suportă majoritatea telefoanelor.
Am făcut aceasta divagaţie, ceea ce aparent nu are legătură cu discuţia despre DSP, pentru că discuţia să se adreseze şi celor cu mai puţine cunoştinţe în acest domeniu.
Nu ar fi fost greu pentru mine, o simplă înşiruire a datelor despe DSP. Dar următorul pas urmărit este: “a simţi” noţiunile.
Veţi spune probabil că exagerez dacă reamintesc trecerea de la dBm la W, mărime cu care m-am obişnuit, atunci când vorbim de putere de emisie cel puţin.
Puterea de emisie şi nivelul de recepţie în W e mult mai sugestiv. Deşi la aceste diferenţe mari de putere între semnalul la emisie şi la recepţie, ori va fi folosită notaţia din fizica P=1E-9W ceea ce este destul de neuzual în electronică ori folosită scara logaritmică care să cuprindă şi puterea la emisie şi cea la recepţie într-un mod uşor de înţeles.
http://www.bitweenie.com/wp-content/uploads/2013/03/dBm-to-Watts-equation.jpg
Referinţă în exprimarea puterii poate să difere:1mW, 1W, 1KW. În cazul exprimării tensiunii avem ...20log(tesniune)... Este de fapt P=V*V/R, iar putera lui V “iese în faţă” prin 2*10log(...).
La banda de trecere, factor de calitate, avem experimarea 3dB sub maxim. Neuzual şi pentru mine, era mai simplu: la aprox. 70% din valoarea maximă.
Noţiunile anterior discutate intra în manangementul DSP-ului.
Un alt mod de înţelege la un nivel acceptabil pentru practică este software reverse engineering pe Open BTS.
În cadrul unui cadru TDMA... este forma pleonastică la care mă gândesc atunci când încerc să traduc.
După împărţirea benzii 900Mhz în mai multe canale de recepţie şi mai multe canale de emisie (FDMA), este momentul împărţirii timpului în mai multe canale (TDMA).
FDMA:
http://4.bp.blogspot.com/-kjgzMUuRweY/T14cXxGELhI/AAAAAAAAAGA/jlobC3HId44/s1600/gsm_fdm.bmp
Un hiperframe detaliat:
http://gnuradio.org/redmine/projects/gnuradio/wiki/OpenBTSTime_Division_Multiple_Access_%28TDMA%29/2
Fiecare frecvenţa este împărţită în 8 time slot-uri notate 0..7. GSM operează în duplex. Un canal de comunicaţie este asociat cu o pereche de frecvenţe: uplink şi downlink. Canalele au 200KHz distanţă între ele (vezi ARFCN, Absolute Radio Frequency Channel Number).
Un time slot are 576.9 microsecunde.
Data burst. Un cadru TDMA poate fi:
-Normal Burst (NB) – secvenţa “normală” în care se transmite informaţie (cu training bits în mijloc şi tail bits în margini)
-Frequency Correction Burst (FB) – corecţie pentru canalul alocat de BTS
-Synchronization Burst (SB). Se aloca TDMA Frame Number (FN) şi Base Station Identity Code (BSIC)
-Access Burst (AB) acces “aleator” şi compensare. Folosit pentru corecţia Timing Advance.
După împărţirea benzii 900Mhz în mai multe canale de recepţie şi mai multe canale de emisie (FDMA), este momentul împărţirii timpului în mai multe canale (TDMA).
FDMA:
http://4.bp.blogspot.com/-kjgzMUuRweY/T14cXxGELhI/AAAAAAAAAGA/jlobC3HId44/s1600/gsm_fdm.bmp
Un hiperframe detaliat:
http://gnuradio.org/redmine/projects/gnuradio/wiki/OpenBTSTime_Division_Multiple_Access_%28TDMA%29/2
Fiecare frecvenţa este împărţită în 8 time slot-uri notate 0..7. GSM operează în duplex. Un canal de comunicaţie este asociat cu o pereche de frecvenţe: uplink şi downlink. Canalele au 200KHz distanţă între ele (vezi ARFCN, Absolute Radio Frequency Channel Number).
Un time slot are 576.9 microsecunde.
Data burst. Un cadru TDMA poate fi:
-Normal Burst (NB) – secvenţa “normală” în care se transmite informaţie (cu training bits în mijloc şi tail bits în margini)
-Frequency Correction Burst (FB) – corecţie pentru canalul alocat de BTS
-Synchronization Burst (SB). Se aloca TDMA Frame Number (FN) şi Base Station Identity Code (BSIC)
-Access Burst (AB) acces “aleator” şi compensare. Folosit pentru corecţia Timing Advance.
P90CL301BFH – micro controllerul de pe placa acestui telefon
Datasheet îl găsiţi www.datasheetcatalog.com
http://www.datasheetcatalog.com/datasheets_pdf/P/9/0/C/P90CL301BFH.shtml
De reţinut VDD1..3 alimentare +. Controllerul are 4x20 de pini, adică 80 de pini, asta pentru a fi mai uşor la numărarea pinilor. Pinii se număra începând cu pinul numărul 1 în sens trigonometric. Astfel VDD3=pin 10, VDD2=pin32 (pin20+12) şi VDD1=pin 69 (al doiseprezecilea pin în sens invers trigonometric de pa pin 1). Mai avem şi VDDA pin 59 deocamdată neglijat.
Se va măsura tensiunea pe aceşti pini pentru a se evalua “înălţimea” semnalului serial.
Controllerul este compatibil cu MC68000 sau altfel scris cu 68K Motorola.
Proiecte cu lui 68k(cu citarea sursei):
http://s100computers.com/My%20System%20Pages/68000%20Board/V2%2068K%20CPU%20Board.jpg
http://circuits.datasheetdir.com/265/M68000-pinout.jpg
http://www.classiccmp.org/cini/images/ht68k-lg.jpg
http://www.classiccmp.org/cini/ht68k.htm
http://info-coach.fr/atari/hardware/STE-HW.php
Ştiu că aici este vorba de Atari, un alt subiect de discuţie, o altă 'vechitura'. Cine este interesat poate da search cu 'Atari computer'
În final există şi un forum pentru acest controller:
http://www.easy68k.com/EASy68Kforum/index.php
După parcurgerea acestora, dacă vom ţine cont şi de dificultatea de a găsi documentaţie despre ' flashing Philips Diga' ar trebui renunţat la a mai programa acest controller.
Este un controller vechi, dar foarte bun pe 16 biţi. Până la urmă el controlează restul modulelor de pe placa: Procesorul GSM (GSM DSP), VCO prin integratul PLL, radio transceiver, convertor A/D, controller de putere emisie. Serial prin câteva fire.
Procesarea semnalului GSM se face în GSM DSP, deci nu prea ar ţine de calităţile microcontrollerului. Se va observa cuartul de 13MHz, baza de timp GSM plasat în apropierea DSP-ului GSM. În cazul Open BTS se foloseşte cuarţ de 56MHz, unde demultiplicat...se ajunge tot aici.
Vom folosi un controller Microchip, un dsPIC probabil, care are un tact la 120MHz, 30M Instrucţiuni/secundă.
Din următoarele motive:
se găseşte documentaţie
majoritatea pasionaţilor folosesc Microchip în detrimentul Atmel
se poate face foarte uşor un programator (eu voi folosi PICKIT 2 cumpărat)
Ar trebui estimat:
Viteaza maximă pe aceste BUS-uri. Ar fi trebuit un analizor logic sau un osciloscop (preferabil digital) de care nu dispun. Totuşi prin artificii ar trebui măsurată viteza maximi pe un BUS de comunicaţie serială.
Testere: că tester pentru aparatul de măsură se va folosi un ac de cusut ! Da, un ac de cusut!
Cum lipim ? :
Un alt lucru, de obicei neglijat este cum lipim, cum tragem fire.
Gândeşte Garcea,..gândeşte......
Cel mai sigur ar fi lipirea pe pinii integratelor. Nu vom risca să exfoliem cablajul. Dacă există un codensator SMD pe care să poţi lipi … e deja prea tare !
Controller tastaura/LCD
DA8005AH29 (TDA8005AG produs de Phiplips)
http://pdf.datasheetcatalog.com/datasheet/philips/TDA8005AG.pdf
În alte cazuri apare cu alt nume, ceea ce poate induce oarecum în eroare ex: OM5199H
Tot acest integrat se ocupa şi de interfaţă cu SIM cardul ('citire' SIM)
Poate detaliat puţin SIM cardul: există trei coduri de identificare (care vor fi transmise) atunci când un apel este intiat cod telefon (IMEI #06#), cod SIM (care corespunde unui număr de telefon, dar nu numărul este cel trimis), cod reţea (Vodafone, Orage,..).
http://www.kanda.com/blog/programming/smart-cards-smart-card-programmer/
http://www.overunity.org.uk/picprogsdk/whatcard/index.htm
Astfel etse o combinaţie de PIC16F84 şi o memorie 24C...Majoritatea cardurilor SIM nu pot fi rescrise (au PIC16C...,fără a mă referi la numere, agendă,...care se stochează în memoria 24C....)
Există carduri Gold care sunt SIM-uri ce pot fi rescrise.
De exemplu un card GOLD de 4$:
http://store.comet.srl.ro/Catalogue/Product/4084/
Ce este de interes aici este citirea SIM-urilor vechi, care nu mai pot fi deschise cu telefonul pentru recuperarea numerelor de telefon din agendă.
Despre LCD este foarte prost, nu merită folosit, de cele mai multe ori la astfel de telefoane în prezent au linii căzute. Totuşi voi pune configuraţia pinilor şi controllerul LCD:
http://www.module.ro/siemens_lcd.html
Aplicaţia tipică a lui DA8005AH.
Memoriile:
Am 29LV400T-120EI, integratul mare de lângă microcontrller, “memorie de USB stick”
http://pdf.datasheetcatalog.com/datasheets/560/175578_DS.pdf
Este 4Mb (mega biţi) CMOS 3V. Produs de AMD Configuraţia pinilor nu va mai fi dicutata atâta timp cât nu va fi folosit.
D43256BGW-A12X-9JL (UPD43256BGW-A12X-9JL produs de NEC). Alte două integrate de dimensiuni mai mici în apropierea controllerului.
http://pdf.datasheetcatalog.com/datasheet2/f/0xogkcrrt5071aqz7txh3usootpy.pdf
32KB static RAM
Descrierea ar putea fi şi mai lungă, dar important este concluzia de a folosi un controller Microchip atâta timp cât de interes vor fi restul etajelor şi nu microcontrollerul. Poate chiar un PIC16F.
Acest controller nu va fi neglijat, ci va fi tratat separat de restul modulelor.
Imagine de pe:
http://inside-gsm.nărod.ru/component_side_description_dig.html
(se găseşte şi pe Softpedia această imagine)
Au fost discutate:
1.microcontrollerul, 2. memorie Flash AM29LV400T, 256k16, 3.şi 9. 2xSRAM NEC D43256BGW 32k8, volatile memory, 4. citire SIM, tastatură
Lipirea pe pini este foarte dificilă, ideal ar fi întrerupt traseul.
Dar cum îmi doresc să ajung tehnician la o anumită firma, mă voi ambiţiona şi voi lipi eu acele fire!
Datasheet îl găsiţi www.datasheetcatalog.com
http://www.datasheetcatalog.com/datasheets_pdf/P/9/0/C/P90CL301BFH.shtml
De reţinut VDD1..3 alimentare +. Controllerul are 4x20 de pini, adică 80 de pini, asta pentru a fi mai uşor la numărarea pinilor. Pinii se număra începând cu pinul numărul 1 în sens trigonometric. Astfel VDD3=pin 10, VDD2=pin32 (pin20+12) şi VDD1=pin 69 (al doiseprezecilea pin în sens invers trigonometric de pa pin 1). Mai avem şi VDDA pin 59 deocamdată neglijat.
Se va măsura tensiunea pe aceşti pini pentru a se evalua “înălţimea” semnalului serial.
Controllerul este compatibil cu MC68000 sau altfel scris cu 68K Motorola.
Proiecte cu lui 68k(cu citarea sursei):
http://s100computers.com/My%20System%20Pages/68000%20Board/V2%2068K%20CPU%20Board.jpg
http://circuits.datasheetdir.com/265/M68000-pinout.jpg
http://www.classiccmp.org/cini/images/ht68k-lg.jpg
http://www.classiccmp.org/cini/ht68k.htm
http://info-coach.fr/atari/hardware/STE-HW.php
Ştiu că aici este vorba de Atari, un alt subiect de discuţie, o altă 'vechitura'. Cine este interesat poate da search cu 'Atari computer'
În final există şi un forum pentru acest controller:
http://www.easy68k.com/EASy68Kforum/index.php
După parcurgerea acestora, dacă vom ţine cont şi de dificultatea de a găsi documentaţie despre ' flashing Philips Diga' ar trebui renunţat la a mai programa acest controller.
Este un controller vechi, dar foarte bun pe 16 biţi. Până la urmă el controlează restul modulelor de pe placa: Procesorul GSM (GSM DSP), VCO prin integratul PLL, radio transceiver, convertor A/D, controller de putere emisie. Serial prin câteva fire.
Procesarea semnalului GSM se face în GSM DSP, deci nu prea ar ţine de calităţile microcontrollerului. Se va observa cuartul de 13MHz, baza de timp GSM plasat în apropierea DSP-ului GSM. În cazul Open BTS se foloseşte cuarţ de 56MHz, unde demultiplicat...se ajunge tot aici.
Vom folosi un controller Microchip, un dsPIC probabil, care are un tact la 120MHz, 30M Instrucţiuni/secundă.
Din următoarele motive:
se găseşte documentaţie
majoritatea pasionaţilor folosesc Microchip în detrimentul Atmel
se poate face foarte uşor un programator (eu voi folosi PICKIT 2 cumpărat)
Ar trebui estimat:
Viteaza maximă pe aceste BUS-uri. Ar fi trebuit un analizor logic sau un osciloscop (preferabil digital) de care nu dispun. Totuşi prin artificii ar trebui măsurată viteza maximi pe un BUS de comunicaţie serială.
Testere: că tester pentru aparatul de măsură se va folosi un ac de cusut ! Da, un ac de cusut!
Cum lipim ? :
Un alt lucru, de obicei neglijat este cum lipim, cum tragem fire.
Gândeşte Garcea,..gândeşte......
Cel mai sigur ar fi lipirea pe pinii integratelor. Nu vom risca să exfoliem cablajul. Dacă există un codensator SMD pe care să poţi lipi … e deja prea tare !
Controller tastaura/LCD
DA8005AH29 (TDA8005AG produs de Phiplips)
http://pdf.datasheetcatalog.com/datasheet/philips/TDA8005AG.pdf
În alte cazuri apare cu alt nume, ceea ce poate induce oarecum în eroare ex: OM5199H
Tot acest integrat se ocupa şi de interfaţă cu SIM cardul ('citire' SIM)
Poate detaliat puţin SIM cardul: există trei coduri de identificare (care vor fi transmise) atunci când un apel este intiat cod telefon (IMEI #06#), cod SIM (care corespunde unui număr de telefon, dar nu numărul este cel trimis), cod reţea (Vodafone, Orage,..).
http://www.kanda.com/blog/programming/smart-cards-smart-card-programmer/
http://www.overunity.org.uk/picprogsdk/whatcard/index.htm
Astfel etse o combinaţie de PIC16F84 şi o memorie 24C...Majoritatea cardurilor SIM nu pot fi rescrise (au PIC16C...,fără a mă referi la numere, agendă,...care se stochează în memoria 24C....)
Există carduri Gold care sunt SIM-uri ce pot fi rescrise.
De exemplu un card GOLD de 4$:
http://store.comet.srl.ro/Catalogue/Product/4084/
Ce este de interes aici este citirea SIM-urilor vechi, care nu mai pot fi deschise cu telefonul pentru recuperarea numerelor de telefon din agendă.
Despre LCD este foarte prost, nu merită folosit, de cele mai multe ori la astfel de telefoane în prezent au linii căzute. Totuşi voi pune configuraţia pinilor şi controllerul LCD:
http://www.module.ro/siemens_lcd.html
Aplicaţia tipică a lui DA8005AH.
Memoriile:
Am 29LV400T-120EI, integratul mare de lângă microcontrller, “memorie de USB stick”
http://pdf.datasheetcatalog.com/datasheets/560/175578_DS.pdf
Este 4Mb (mega biţi) CMOS 3V. Produs de AMD Configuraţia pinilor nu va mai fi dicutata atâta timp cât nu va fi folosit.
D43256BGW-A12X-9JL (UPD43256BGW-A12X-9JL produs de NEC). Alte două integrate de dimensiuni mai mici în apropierea controllerului.
http://pdf.datasheetcatalog.com/datasheet2/f/0xogkcrrt5071aqz7txh3usootpy.pdf
32KB static RAM
Descrierea ar putea fi şi mai lungă, dar important este concluzia de a folosi un controller Microchip atâta timp cât de interes vor fi restul etajelor şi nu microcontrollerul. Poate chiar un PIC16F.
Acest controller nu va fi neglijat, ci va fi tratat separat de restul modulelor.
Imagine de pe:
http://inside-gsm.nărod.ru/component_side_description_dig.html
(se găseşte şi pe Softpedia această imagine)
Au fost discutate:
1.microcontrollerul, 2. memorie Flash AM29LV400T, 256k16, 3.şi 9. 2xSRAM NEC D43256BGW 32k8, volatile memory, 4. citire SIM, tastatură
Lipirea pe pini este foarte dificilă, ideal ar fi întrerupt traseul.
Dar cum îmi doresc să ajung tehnician la o anumită firma, mă voi ambiţiona şi voi lipi eu acele fire!